Arhivele lunare: Noiembrie 2010

Încă nu e timpul …

Standard

De ceva timp în jur se vorbea doar de ziua de 28 noiembrie, alegerile de acasă. Presa, rețelele sociale au mediatizat la maxim acest eveniment important pentru Republica Moldova.

În contextual alegerilor din 28 aprilie , o parte din elevii și studenții de la liceele și universitatea din Suceava s-au întâlnit pe 14 noiembrie cu reprezentanții Pertidului Liberal din Republica Moldova, reprezentat de vicepreședintele Valeriu Munteanu, Tudor Cojocaru, coordonator al Organizației de Tineret a Partidului Liberal, și Octavian Apostol.

Iar pe 23 noiembrie elevii și studenții basarabeni au participat  la o întâlnire cu Ministrul Justiției din Republica Moldova, vicepreședintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), Alexandru Tănase.

Aceste evenimente sunt   înscrise  în seria de întâlniri electorale organizate la Suceava și au drept scop încurajarea participării tinerilor la alegerile parlamentare din 28 noiembrie.

În pofida eforturilor noastre, rezultatele au fost șocante (alegeri.md):

Partidul Naţional Liberal 11,096 0.64% 0
Partidul Democrat din Moldova 218,861 12.72% 15
Partidul Liberal 171,445 9.96% 12
Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова” 8,183 0.48% 0
Partidul Popular Creştin Democrat 9,054 0.53% 0
Mişcarea “Acţiunea Europeană” 21,109 1.23% 0
Partidul “Patrioţii Moldovei” 1,572 0.09% 0
Partidul “Pentru Neam şi Ţară” 5,199 0.30% 0
Partidul Republican din Moldova 1,854 0.11% 0
Alianţa “Moldova Noastră” 35,240 2.05% 0
Partidul Umanist din Moldova 15,454 0.90% 0
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova 676,291 39.29% 42
Partidul Liberal Democrat din Moldova 505,638 29.38% 32

Cum naiba 39.29% din populația care a fost timp de 8 ani sub carapacea roșie au ales votat iarăși jigodiile acestea? Dar cel mai penibil mi se pare faptul că mulți studenți basarabeni care își fac studiile în diverse orașe ale României s-au încumetat să aleagă PCRM??? Oare e timpul? NU, încă nu e timpul nostru 😦

Publicul din Suceava despre “Nuntă în Basarabia”…

Standard
Deși orașul Suceava nu dispune de un cinematograf de multă vreme, noi G.I.R.B (Grupul de Inițiativă a românilor din Basarabia) cu sprijinul Universității „Ștefan cel Mare” am adus filmul „Nuntă în Basarabia” pentru câteva zile la noi în oraș. Multă muncă, mici obstacole, multe detalii de pus la punct, dar până la urmă ne-am ridicat la așteptările ce le aveau sucevenii de al acest eveniment. Alături i-am avut pe domnul regizor Nap Toader și actorul Constantin Take Florescu, care în urma ecranizării ne-au povestit mai multe peripeții din  timpul filmarilor de la Chișinău. Părăsind sala am abservat luminițe în ochii spectatorilor, drept dovadă ca nu a fost în zadar. Câțiva dintre ei ne-au împartășit impresiile și opiniile lasate de vizionare.

Ludmila Gamurari: ”Filmul a fost goarte interesant … a relevat oarecum adevărul despre nunțile în Moldova, dar trebuie de precizat că s-a generalizat un pic. Nunțile din Moldova nu sunt chiar atât de materialiste, cred că aici s-a neglijat un pic sentimentul de dragoste dintre protagoniști. Dar cert e că pentru a realiza Unirea avem nevoie de 10000 de căsătorii între basarabence și români. În acest fel nici rușii, nici americanii, nici UE nu are ce să ne facă … că doar dragostea nu are frontiere ”.
Ștefan Halus: ”De mult timp nu am mai vazut un film la sfârșitul căruia să-mi pară rău ca s-a terminat. Am auzit voci interesate de o continuare. Nu cred ca se pune problema de așa ceva. Problema e rezolvata: tinerii iși îndeplinesc obiectivul și toata lumea e fericita. Un umor de foarte buna calitate, inteligent, nu bazat pe vulgaritate cum se obișnuiește mai nou. Mi-a placut naturalețea cu care au jucat actorii; ei chiar erau niște oameni obisnuiti (extrași la întâmplare din viața cotidiană) care organizau o nuntă (Sergiu Voloc my favorite  ). Povestea e cât se poate de plauzibilă, deloc exagerată (probabil că sunt foarte multe persoane care se regăsesc în film). Per ansamblu, un film minunat, unul din cele mai bune filme românești pe care le-am vazut și cu siguranță face parte din al meu “top 10 all time”.
Lilia Cazacu:  ”Am așteptat cu nerăbdare să văd filmul „Nuntă în Basarabia” și m-am bucurat enorm când am aflat că au acceptat propunerea noastră de a-l difuza la Suceava. Este o producție reușită, un amestec plăcut și reușit de comedie, prejudecăți, mentalități și tradiții care mai de care. Actorii au avut o prestație minunată, demnă de invidiat chiar, meritând, cu siguranță, să joace și în alte filme de succes. Ideea de a reproduce pe marile ecrane o sumă de tradiții (anume cele legate de nuntă) mi se pare una interesantă, dar care a fost oglindită aproape perfect. În acest film am recunoscut o întreagă societate, multe obiceiuri mai puțin sau mai mult agreabile. Aș revedea oricând cu drag acest film.
IMG_3273Adrian Crăciunescul: ”Am vrut să-l văd în Chişinău cu iubita mea, dar nu am apucat, astfel că eram nerăbdător să văd cum derulează întreaga poveste. Un film bine realizat, cu un subiect coerent şi cu teme de cultură şi tradiţii relevate printr-o comedie romantică pe înţelesul tuturor. Pentru un film cu buget de 500.000 de euro, 22 de zile de filmări, pelicula este un real succes şi ne arată că nu numai filmele cu mari actori pot avea succes. Felicitări celor implicaţi în această ecranizare şi mulţumesc GIRB (Grupul de Inițiativă al Românilor din Basarabia) pentru că a adus povestea la Suceava.
Lucian Butnaru: „Filmula fost chiar foarte interesant. Când am auzit auzit ca e un film românesc-basarabean …am fost cam nedumerit, dar spre uimirea mea este o combinație reușita a realității cu mult umor.Însă cireașa de pe tort a fost după vizionarea filmului să avem ocazia de a discuta cu regizorul și unul dintre actori principali și să aflam micile secrete și picanterii din timpul  realizării  acestei comedii romantice. Stima și respectul meu tuturor persoanelor care au contribuit la organizarea acestei proiecții.
Mariana Rusnac: Se întîmplă ca aşteptările să nu corespundă cu realitatea. Spre mare mea uimire aşa a fost şi în cazul filmului „Nunta în Basarabia”. Nu mă aştepta să fie…aşa de bine. M-a bucurat enorm. Film de calitate. Scenariu suficient de ironic, suficient de patetic şi suficient de realist. Frumos amalgam, care a lăsat spectatorilor(basarabeni în speţă) sentimentul de „ăştia sunt băieţi de-a noştri”. Nimic nu cataloghează filmul ca fiind bun, mai bine decît numărul de fraze şi expresii preluate din film. Să ştiţi că am asistat la o adevărată „batalie” de astfel de fraze. Pun un 8 puternic şi bine meritat( pe 10 face filme numai Tarantino  ).
A consemnat Olesea Palamarja

”adio, deci pe niciodată” …

Standard

O seară dintr-o săptămână,

O zi de joi din viața mea,

Și ca lumina-n întuneric,

Pe brațul meu și mâna ta.

 

O nebunie, vin, dorință,

O scânteiere, cântec, simț,

Dar mâine nu mai e voință,

Vrei, dar nu poți,vorbești, dar minți

 

Mâine-ai să ai o nouă zi,

În care sigur loc nu am,

De mâine-un nimeni îmi vei fi,

E mort tot ceea ce purtam …

 

În viața ta –  eu „om de lut” …

O nebunie dulce-amară,

Oare prea multe am cerut?

O pată neagră, o povară …

 

Nu mai veni, rămâi apus,

Nu te ascunde în răsărit

Și tac, dar multe am de spus,

N-am să mai cred, tot e stârpit …

Meditație …

Standard

După un azi se naște un mâine,

O așteptare a noilor zei,

Și după rău urmează și bine,

Cum după ploaie apar curcubei.

 

Azi este iarnă, mâine vin ploi,

Și zarea greoaie și norii de plumb,

E mohorât și-n crâng, și-n zăvoi,

Și cerul e vitreg azi, fără nimb.

 

Mâine va fi un nou peisaj,

Și voi avea paletă mai nouă,

În alt univers îmi fac un viraj,

Poate acolo nu ninge, nu plouă.

 

Poate acolo voi fi eu mai eu,

Și soarele fi-va aproape – aproape,

Să am doar timpul ca mare zeu,

Alături de codru, izvoare și ape …

”iz de toamnă”…

Standard

E tristă seara în camera gri,

Și gândul tomnatic pe nerv mă apasă,

O casă pustie pe „Alecsandri”,

Și noaptea lacomă leneș se lasă.

 

Ea scaldă orașul și valea dormindă,

Și varsă cerneală pe munți și câmpii,

E-o lume pe care o văd prin oglindă,

Te-aștept să apari, iubite, când vii?

 

Și dacă te gândești să apari,

De după nori nu te-oi vedea,

Tu dulce plumburiu, dispari,

Că azi e toamnă-n lumea mea.

La răscruce …

Standard

Iubita mea cu chip angelic,

Cu suflet mare, și-ochi frumos,

Eu te ador enorm, himeric,

Al meu tu nour luminos.

 

Ba vii, ba pleci, dar a mea ești,

Chiar dacă lume-i rea, grăbită,

Tu de departe mă păzești,

Dulce problemă – a mea IUBITĂ.


Ești o nălucă, spirit greu,

Tu mă îngropi și mă ridici,

De ești ferice zbor și eu,

Când te sărut „mă iau furnici” …

 

E cerul necuprins de mare,

Și-n  Univers sunt oameni mii,

Eu nu pot să îți pun hotare,

Pleacă, nu mă minți că vii …

 

Ca orice lucru pe pământ,

Cu început și c-un sfârșit,

Și dacă pleci – iți zic ”DRUM BUN”,

Și dacă vii – un ”BUN VENIT” …

 

Alerg desculț prin amintiri…

Standard

Pui de om, minune, fata mamei și a tatălui, cu soră și frate pe care îi numea badea și țața 😀

Cu ochișori negri ca mura, cu parul catifelat, cu zâmbet de princesă, rece, dar și sensibilă e Ea. Cu ea am făcut multe, vrute și nevrute. Cu ea veneam în fiacare zi de la școală, aveam un loc unde rămâneam în intimitate și vorbeam până nu realizam că dacă nu ne ducem pe acasă aninăm papară. Dezghețată, curioasă, deșteptă cum era, ea, fata Doamnei Silvia, exemplară și silitoare, avea atâțea drăcușori, fapt care o scotea în evidență.

Până în clasa a V-a nu aveam treabă cu ea pentru că avea o altă prietenă cu care împărțeau până și patul (erau vecine), dar veni clipa când distanța le destrămase lumea lor, Danila, amica ei abandonează sătucul nostru…:( și dintr-o dată pe fundal am apărut eu.

Ea fată de dascăl, eu fata unor simpli agricultori, ea smolițică, dar eu un pui blonduț și pistruiet, însă ambele bune la carte, ba chiar rivale, oarecum 😉

Parcă mai ieri a fost ziua care nu am să o uit nicioadată, cea în care ne-am reântâlnit după primele săptămâni de liceu, acolo lângă Bujor 😀   Tu la Cahul, eu la Comrat, dar ne chemau acasă străzile cutreierate în lung și-n lat…Ahhh ce vremuri…Ce bocete…Nu ne ajungea timp să povestim ce trăiam în cele 2 săptămâni de despărțire.

Te iubeau și părinții mei la nesfârșit pentru că erai o parte din mine. De la un timp ERAȚI, pentru că apăruse în viața ta El 🙂 Și acel An Nou petrecut la mine, mai ții minte? Și al doilea Revelion, doar că în altă componență, dar noi eram aceleași, casa era aceeși, primitoare, și alături erau ei, aceeași- badea Valic și tanti Valea 🙂

Multe s-au scurs, multe, repede, șiroaie, mai mult sau mai puțin bune, dar sfârșitul ne facea mai tari, ne făcea să prețuim ceea ce nu unea. Odată am promis că prietenia noastră nu se va ruina din cauza baieților, contează ceea ce suntem noi, ei facă ce vor 😀

Lenuțu meu, azi ești mare, ești departe, dar nu e un motiv să nu fiu alături de tine măcar cu spiritual. Ți-aș spune atâtea, aș putea vorbi pompos, dar am să îți zic ca de ficare dată – LA MULȚI ANI, SUFLEȚEL DRAG! E banal, dar nu ridicol! Meriți tot ce e mai bun pe astă lume, de fapt și ai. Ai alături familia, prieteni, sănătate (relativ), un suflet mare și un Univers plin din care poți culege ceea ce îți dorești.

Lenuța mea…vreau să plâng, șă râd, dar toate astea din bucurie că ocupi un loc în cetatea mea, chiar dacă nu am mai zis-o demult!