Arhivele lunare: Mai 2012

de-ale simțirii…

Standard

ajungi la un moment să auzi culoarea luminii 

și asta după ce întunericul îți devenise cel mai fidel amant.

ajungi să simți că cerul îți râde în obraji

și că fericirea, de fapt, e un „pitic ce dansează”…

 

și toate se mișcă haotic, parcă,

deși se prind galeș în salba armonie.

simt cu toată ființa mea acestă încolțire de mai,

citesc vise zglobii ce s-au strecurat pe pleoapa cerului,

oare cui trebuie să-i mulțumesc pentru paleta acestei primăveri?

 

ție? poate că da,

să-ți mulțumesc că-mi tremură nervos mușchii sufletului

atunci când îți citește mișcările degetelor transpirate…

sau poate pentru că mi-ai cumpărat vopsele noi…

 

atunci când soarele încă nu-și poate deschide ochii, am să te aștept,

pentru că mi-e dor să îți alinți privirea gustând din roua genelor,

să te plimbi singuratic prin gândurile mele blonde

și să lași să adorm cu fața spre pădure, asta îți cer.

 

ei bine, nu te mai plictisesc cu monologurile mele aburinde,

pentru că e luni aproape sau o duminică târzie

și eu plec să-mi aduc norii peste partea mea de oraș…

cu ploaia vii și tu.

Anunțuri